|
|
Centrul de Cultură "Palatele Brāncoveneşti de la Porţile Bucureştiului"
|
|
Centrul administrează palatele brāncoveneşti de la Mogoşoaia şi Potlogi (construite īn 1698, iar curtea īntre 1681 - 1700). Palatul brāncovenesc de la Mogoşoaia a fost atestat prima oară īntr-un act din 24 aprilie 1698. Construcţia s-a finalizat la 20 septembrie 1702 (precizată īn pisania prinsă deasupra uşii de intrare). Palatul a servit ca locuinţă lui Ştefan, fiul domnitorului Constantin Brāncoveanu. Aşezat pe malul lacului, īntr-o curte dreptunghiulară īmprejmuită de ziduri puternice, palatul are un plan regulat, rectangular, īnălţāndu-se pe trei niveluri: subsol (pivniţa), parter şi etaj. Pivniţa se remarcă prin dimensiuni şi masivitate. Un pilon central īmparte spaţiul īn patru īncăperi, acoperite fiecare cu cāte o cupolă pe pandantivi. Parterul cuprindea opt īncăperi destinate slujitorilor domnului, iar etajul era rezervat īn īntregime familiei domneşti. La etaj, pe faţada dinspre lac, se află cel mai rafinat element de arhitectură al palatului: splendida "loggia" de inspiraţie veneţiană, cu trei arcade. Azi apare īncadrată de două foişoare, adăugate īn timpul renovării din perioada 1860 - 1880, remarcāndu-se prin coloanele lor cu capiteluri sculptate īn piatră. Foişorul de pe latura de răsărit a palatului este de asemenea sprijinit pe opt coloane de piatră, avānd o balustradă bogat decorată. Bolta foişorului fusese acoperită cu pictură murală cu motive geometrice şi vegetale, din care se mai păstrează cāteva fragmente. La etaj - probabil īn sala spătăriei - exista o mare frescă ce istorisea, īn panouri de cāte doi metri, călătoria domnitorului la Adrianopol, īn 1703, şi īntālnirea lui cu sultanul. Fragmente din această frescă se mai păstrau īncă la jumătatea secolului al XIX-lea, dar majoritatea picturilor, stucaturilor şi decoraţiilor interioare au fost distruse de turci īn 1775. Incrustaţiile bogate reunesc elemente stilistice caracteristice atāt renaşterii cāt şi barocului. Domeniul Mogoşoaia cuprinde azi un parc englezesc, cu grădini īn stil italian, o curte īn care se afla palatul, cuhnia, gheţăria, turnul porţii (ante 1702), casa de oaspeţi (secolul al XVII-lea, refaceri īn 1927 - 1936), iar īn exteriorul ei serele "N. Bibescu" (1890), paraclisul "Sf. Gheorghe" (1688) şi capela Gheorghe Bibescu (secolul al XIX-lea). Palatul adăposteşte donaţia Liana şi Dan Nasta, o colecţie de artă comparată (circa 300 de piese), īn sălile parterului şi īn anexe fiind prezentate anual circa 12 expoziţii temporare, tematice sau de artă contemporană. Īn casa de oaspeţi funcţionează un centru de conferinţe şi rezidenţe.
Director: Doina Emilia Māndru, director onorific: Popescu Dan Constantin Nasta
Persoana contact: Ionela Bobe |
|
Marti, 29 mai 2012
Orasul are in vedere sa permita turistilor o fereastra de 72 de ore pentru a-l explora fara restrictii. Iti dam cateva ponturi, numai bune pentru scurta sedere. Fu Zhenghua,…»
Marti, 29 mai 2012
Dupa ce ai colindat strazile aglomerate ale orasului japonez Kyoto, petrece noaptea la un hotel cu totul iesit din comun, din centrul orasului. Cei care apreciaza simplitatea, curatenia si unicitatea,…»
Marti, 29 mai 2012
Printre destinatiile foarte cautate, mai ales de turistii straini, se numara cele din Delta Dunarii. Localitatea Sfantu Gheorghe, aflata la 113 kilometri de orasul Tulcea, a fost intotdeauna admirata de…»
In ce tara vei alege meniul all inclusive?
• Bilete avion
• Bilete low cost
|
Atractii si zone de interes |
|
|
|
|
|
|
Informaţii generale
Aşezare
Se poate spune că este aşezat īn partea de sud a Romāniei, avānd o suprafaţă de 1.593 km2 şi o populaţie de 276.000 locuitori, fiind cel mai tānăr judeţ al ţării (24 septembrie 1996).
Vecini
La Nord: Judeţul Prahova, la sud-est: Judeţul Călăraşi, la sud-vest: Judeţul Giurgiu, la est: Judeţul Ialomiţa, la nord-vest: Judeţul Dāmboviţa.
Relief
Se suprapune īn īntregime pe subunităţile Cāmpiei Vlăsiei, ca unitate a Cāmpiei Romāne.
Cursurile de apă
Principalele rāuri care drenează teritoriul judeţului īşi au obārşia īn zone mai īnalte: Ialomiţa, Dāmboviţa.. citeste mai mult
|
|
|
|
|
