|
|
Centrul de Cultură "Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului"
|
|
Centrul administrează palatele brâncoveneşti de la Mogoşoaia şi Potlogi (construite în 1698, iar curtea între 1681 - 1700). Palatul brâncovenesc de la Mogoşoaia a fost atestat prima oară într-un act din 24 aprilie 1698. Construcţia s-a finalizat la 20 septembrie 1702 (precizată în pisania prinsă deasupra uşii de intrare). Palatul a servit ca locuinţă lui Ştefan, fiul domnitorului Constantin Brâncoveanu. Aşezat pe malul lacului, într-o curte dreptunghiulară împrejmuită de ziduri puternice, palatul are un plan regulat, rectangular, înălţându-se pe trei niveluri: subsol (pivniţa), parter şi etaj. Pivniţa se remarcă prin dimensiuni şi masivitate. Un pilon central împarte spaţiul în patru încăperi, acoperite fiecare cu câte o cupolă pe pandantivi. Parterul cuprindea opt încăperi destinate slujitorilor domnului, iar etajul era rezervat în întregime familiei domneşti. La etaj, pe faţada dinspre lac, se află cel mai rafinat element de arhitectură al palatului: splendida "loggia" de inspiraţie veneţiană, cu trei arcade. Azi apare încadrată de două foişoare, adăugate în timpul renovării din perioada 1860 - 1880, remarcându-se prin coloanele lor cu capiteluri sculptate în piatră. Foişorul de pe latura de răsărit a palatului este de asemenea sprijinit pe opt coloane de piatră, având o balustradă bogat decorată. Bolta foişorului fusese acoperită cu pictură murală cu motive geometrice şi vegetale, din care se mai păstrează câteva fragmente. La etaj - probabil în sala spătăriei - exista o mare frescă ce istorisea, în panouri de câte doi metri, călătoria domnitorului la Adrianopol, în 1703, şi întâlnirea lui cu sultanul. Fragmente din această frescă se mai păstrau încă la jumătatea secolului al XIX-lea, dar majoritatea picturilor, stucaturilor şi decoraţiilor interioare au fost distruse de turci în 1775. Incrustaţiile bogate reunesc elemente stilistice caracteristice atât renaşterii cât şi barocului. Domeniul Mogoşoaia cuprinde azi un parc englezesc, cu grădini în stil italian, o curte în care se afla palatul, cuhnia, gheţăria, turnul porţii (ante 1702), casa de oaspeţi (secolul al XVII-lea, refaceri în 1927 - 1936), iar în exteriorul ei serele "N. Bibescu" (1890), paraclisul "Sf. Gheorghe" (1688) şi capela Gheorghe Bibescu (secolul al XIX-lea). Palatul adăposteşte donaţia Liana şi Dan Nasta, o colecţie de artă comparată (circa 300 de piese), în sălile parterului şi în anexe fiind prezentate anual circa 12 expoziţii temporare, tematice sau de artă contemporană. În casa de oaspeţi funcţionează un centru de conferinţe şi rezidenţe.
Director: Doina Emilia Mândru, director onorific: Popescu Dan Constantin Nasta
Persoana contact: Ionela Bobe |
|
Marti, 29 mai 2012
Orasul are in vedere sa permita turistilor o fereastra de 72 de ore pentru a-l explora fara restrictii. Iti dam cateva ponturi, numai bune pentru scurta sedere. Fu Zhenghua,…»
Marti, 29 mai 2012
Dupa ce ai colindat strazile aglomerate ale orasului japonez Kyoto, petrece noaptea la un hotel cu totul iesit din comun, din centrul orasului. Cei care apreciaza simplitatea, curatenia si unicitatea,…»
Marti, 29 mai 2012
Printre destinatiile foarte cautate, mai ales de turistii straini, se numara cele din Delta Dunarii. Localitatea Sfantu Gheorghe, aflata la 113 kilometri de orasul Tulcea, a fost intotdeauna admirata de…»
In ce tara vei alege meniul all inclusive?
• Bilete avion
• Bilete low cost
|
Atractii si zone de interes |
|
|
|
|
|
|
Informaţii generale
Aşezare
Se poate spune că este aşezat în partea de sud a României, având o suprafaţă de 1.593 km2 şi o populaţie de 276.000 locuitori, fiind cel mai tânăr judeţ al ţării (24 septembrie 1996).
Vecini
La Nord: Judeţul Prahova, la sud-est: Judeţul Călăraşi, la sud-vest: Judeţul Giurgiu, la est: Judeţul Ialomiţa, la nord-vest: Judeţul Dâmboviţa.
Relief
Se suprapune în întregime pe subunităţile Câmpiei Vlăsiei, ca unitate a Câmpiei Române.
Cursurile de apă
Principalele râuri care drenează teritoriul judeţului îşi au obârşia în zone mai înalte: Ialomiţa, Dâmboviţa.. citeste mai mult
|
|
|
|
|
